duminică, 9 februarie 2014

Compunere despre Ghiocel cu expresii frumoase si dialog

Publicitate
Compunere despre Ghiocel cu expresii frumoase si dialog:

Pamantul somnoros a inceput sa se trezeasca la viata. Norii suri au captusit tolba posomorata a iernii, apoi si-au luat zborul catre taramurile inghetate.
Pe cerul limpede ca un cristal luminos, razele calde si aurii ale soarelui poleite in culori de primavara,incalzesc pomii golasi.
Primavara, fiica cea mai tanara si mai frumoasa a anului, trezeste la viata intreaga natura aducand peste tot veselie si agitatie.
La munte, baba iarna inca nu si-a adunat cojoacele. Langa firicelele subtiri de apa, din pamantul umed si negru se zareste o suava floricica. Ghiocelul, cu gluga lui cea verde si cu clopotelul de argint priveste imprejur la razele soarelui care dezmiarda muntele golas si pustiu.
-Ghiocelule de ce ai iesit de sub zapada? intreaba bradul imbracat in dantela alba cercelata.
-Zana Zapezii imi este datoare pentru ca i-am imprumutat culoarea si in fiecare primavara, ma lasa sa ies de sub zapada poleita cu margaritar.
-Ghiocelule, fii bucuros ca ai stat toata iarna sub pamantul somnoros. A fost o iarna grea dar si frumoasa! Bine ca ne-ai adus primavara!
Ghiocelul gingas, subtirel la trup si cu clopotelul delicat a fost ales de catre Zana Primavara sa vesteasca intregii naturi ca domnia zapezii a luat sfarsit.
Undeva intr-un taram ascuns ,Craiasa Zapezii imbracata intr-o rochie cusuta cu ace de gheata si impodobita cu stelute argintii se pregateste sa plece. Primavara incepe sa coboare grabita din caleasca ei in culori de curcubeu.
La revedere dulce iarna! Bine ai venit duce primavara!

Compunere despre Ghiocel cu expresii frumoase figuri de stil si dialog.
Publicitate

1 comentarii:

Anonim spunea...

Soarele cald mângâie natura cu razele sale luminoase. Stratul de zăpadă a dispărut aproape complet din grădină. Ici-colo apar petice de pământ umed. Mici firişoare de verdeaţă scot capul la lumină şi se îmbată cu razele blânde ale soarelui de martie. Din iarba presărată pe alocuri, un ghiocel face ochii mari. S-a trezit din lunga hibernare şi se uită la cerul senin. Priveşte în jur buimăcit de somn, iar apoi îşi desface clopoţelul gingaş şi alb. Tulpiniţa verde îi tremură uşor în adierea vântului, dar se bucură de fiecare gură de aer proaspăt pe care o respiră. Ghiocelul priveşte în ochi soarele strălucitor, iar soarele îi răspunde cu sclipiri sidefii. Bucuros că prietenul său soarele este afectuos, ghiocelul îşi strigă fraţii. Ca la un semn grădina se umple de ghiocei mici abia înfloriţi. Aceştia cresc văzând cu ochii, câlcând în picioare şi ultimele pete de zăpadă. Brusc, grădina devine veselă şi zâmbeşte la vederea mulţimii de ghiocei. Aceştia se prind într-un dans de lumină şi culoare şi cântă în cor, plini de viaţă, că a venit primăvara. Anunţul venirii primăverii este auzit de toată grădina, care se trezeşte la viaţă. Aceasta mulţumeşte ghioceilor că au dat semnalul venirii primăverii şi se pune pe înverzit fiecare copac, tufă şi alte plante.
O compunere oarecare ... poate o postati ;)

Trimiteți un comentariu